După declarația așa-zisului liderul al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, că autoritățile de la Chișinău au închis contul Uzinei Metalurgice Râbnița pentru a „ne simți rău”, Banca Națională a Moldovei (BNM) a dat o explicație. BNM a explicat că în 2018 a intrat în vigoare Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, transmite anticoruptie.md.
„Moldova face tot posibilul pentru a ne face să ne simțim prost”, a spus Krasnoselski, menționând că băncile moldovenești nu înregistrează conturi bancare ale entităților transnistrene, nu interzic conversia valutară și alte operațiuni bancare.
Totuși, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, conform Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, clienții băncilor, inclusiv cei din regiunea transnistreană, trebuie să își desfășoare operațiunile în mod transparent, în caz contrar sunt supuși sancțiunilor – până la închiderea conturilor.
Mai mult, Krasnoselspy a spus anterior că restricțiile UE privind exportul de fier vechi către țări din afara Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar fi fost promovate de Chișinău pentru a deteriora uzina Râbnița.
„Moldova a fost cea care a făcut lobby prin UE pentru interzicerea importului de deșeuri feroase în Moldova și, de fapt, în Transnistria”, a adăugat Krasnoselski.
În ceea ce privește importul de fier vechi din UE, în noiembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat așa-numitul „Pact verde”, care limitează exportul de fier vechi, nu numai de metal, din țările UE către țările non-OCDE. În regulamentul revizuit privind transportul deșeurilor, Comisia Europeană a declarat că exporturile de deșeuri către țări non-OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) vor fi restricționate; va fi permis numai dacă țările terțe sunt dispuse să accepte anumite deșeuri și au capacitatea de a le gestiona. Transporturile de deșeuri pot fi suspendate dacă cauzează probleme grave de mediu în țara de destinație.