În ciuda progresului tehnologic și a tranziției către plăți digitale, mulți vârstnici din Republica Moldova continuă să opteze pentru achitarea serviciilor în numerar la poștă. Oamenii spun că recurg la acest mod de plată din diverse motive, printre care se numără superstițiile, teama de fraude și necunoașterea tehnologiilor moderne, transmite TV Nord.
„Eu sunt împotriva cardurilor, s-a auzit foarte mult despre furturi, în troleibuz văd, pentru doi lei, el achită cu cardul, dar pe acel card poate fi pensia omului păstrată, sunt multe și în mediul online se zice că sunt escrocherii, mint, eu nu doresc să îmi pierd banii, m-am obișnuit în buzunar să am bani, m-am dus și am achitat, dar dacă cu cardul, eu mă tem.”
„Opțiunea aceasta e pentru tineri, noi nu prea ne descurcăm, dar în viitor cred că ne vom descurca, pur și simplu nu a ajuns pe la noi tehnologia încă.”
„Cineva poate, da cineva nu poate. Înțelegeți. Oamenii în vârstă nu pot să achite cu cardurile, pur și simplu nu pot și atât.”
„Nu toți înțeleg cum să achite cu cardul, înțelegeți. Uneori vrei să îți pui pe cont și parcă ai introdus numărul corect, dar mesaj nu vine, la noi peste tot e escrocherie, eu nu știu.”
„Eu prin intermediul telefonului achit, pe online, dar unicul lucru, achit facturile mamei la poștă. Ea cumva se teme, nu are încredere în plățile online, e obișnuită mai mult ca pe timpuri.”
Dacă unii nu au încredere în plățile cu cardul, atunci alții nici nu au această posibilitate. În satul Lazo din raionul Drochia, există un singur magazin care lucrează doar câteva ore pe zi. Sătenii spun că ar putea folosi cardul, dar nu au această posibilitate în localitate.
„Nu, noi cu cardul aici nu avem, aici numai cu cash. Magazinul e simplu. Cu cardul pentru mine, în oraș, m-am folosit foarte ușor, da la sat nu știu. Nu pot să vă spun că aici practic nu s-a folosit așa ceva.”
„Până când cu cash am lucrat, poate și ar fi bine cu cardul că e pe card totul și nu ai întrebări. Salariul acum totul e pe card, se zice că e fără risc, pe card a venit, acolo te-ai achitat, se zice că e mai bine.”
„În satele mari cu perspectivă, cu multă populație, da la noi ce e. La noi la magazin nici mare producție așa să poți cumpăra, iată vine nepoțelul de la Bălți, bunică, la magazinul tău nu-i bun nimic. Dacă a fi, om face și noi, ne-om da și noi după lume, dacă chiar și ar pune cardurile acelea, nu suntem chiar din secolul cel de piatră, ori cel de lemn.”
Expertul în economie Veaceslav Ioniță susține că oamenii în vârstă urmează tendințele după care se conduc tinerii, cu o întârziere de aproape cinci ani.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: „Tinerii sunt cei care primii explorează, după asta vin cei mai învârstă. Bătrânii merg și ei după tineri, numai cu o întârziere de cinci ani de zile. Adică ceea ce fac acum ei, cam asta făceau tinerii vreo cinci-șapte ani în urmă. Văd un lucru normal, nu văd nicio problemă că ei sunt îngrijorați și oleacă speriați. În ultimii câțiva ani de zile, în Republica Moldova avem un proces de intensificare a utilizărilor cardurilor de către toate păturile de vârstă. Avem o dublare de tranzacție la fiecare doi ani.”
În același timp, autoritățile și instituțiile financiare implementează soluții care să faciliteze tranziția către un sistem de plăți mai sigur și mai modern.
EUGEN GHILEȚCHI, șef componenta reforma sectorului financiar în cadrul programului USAID, MISRA: „La fel cum moldovenii au îndrăgit mijloacele de comunicare digitale, aici vorbim despre apelurile cu video sau apelurile de la distanță același lucru se va întâmpla inevitabil și în relația noastră cu serviciile financiare. Pentru că trendurile sunt de așa natură încât plățile făcute prin intermediul aplicațiilor mobile, în general gestionarea banilor și finanțelor proprii prin intermediul mijloacelor digitale este mult mai confortabilă.”
Conform Băncii Naționale a Moldovei, în 2023, fiecare cetățean al țării a efectuat, în medie, 54 de plăți fără numerar, de trei ori mai puțin decât în Uniunea Europeană, unde un deținător de card bancar efectuează anual aproximativ 170 de plăți digitale.