Afișe electorale împânzesc străzile din Copenhaga, în timp ce orașul se pregătește pentru alegerile generale de marți, 24 martie.
Danezii vor merge la vot după ce prim-ministrul Mette Frederiksen a convocat alegeri anticipate, încercând să profite de creșterea sprijinului public generată de poziția sa fermă împotriva presiunilor SUA legate de Groenlanda.
În ultimele luni, Frederiksen a mobilizat liderii europeni împotriva interesului reînnoit al președintelui american Donald Trump de a anexa insula arctică, demers care, potrivit sondajelor, i-a crescut popularitatea, după nemulțumirile publice legate de creșterea costului vieții și presiunile asupra sistemului de protecție socială.
Alegerile vor testa dacă alegătorii îi vor recompensa leadershipul internațional și apărarea suveranității Danemarcei sau dacă îi vor sancționa guvernul pentru ceea ce criticii consideră a fi neglijarea problemelor interne.
Actualul guvern al Danemarcei este o coaliție neobișnuită, formată din Social-Democrații lui Frederiksen, Partidul Liberal de centru-dreapta condus de ministrul apărării Troels Lund Poulsen și partidul Moderaților, condus de ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, care a fost de două ori prim-ministru.
Formată în 2022 ca guvern de criză, coaliția riscă să-și piardă majoritatea, potrivit sondajelor de opinie, pe măsură ce partidele revin la poziționări mai tradiționale pe axa stânga-dreapta.