Deputații au ținut joi, 12 iunie, un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste, la 84 de ani de la primul val care a lovit Basarabia în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a evocat acest moment dureros din istoria țării, menționând că deportările au fost o crimă împotriva poporului moldovean, iar datoria autorităților este să păstreze vie memoria acestor tragedii.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „Regimul sovietic de atunci a scos peste 30.000 de persoane din casele lor. I-au urcat în trenuri marfare și i-au trimis departe de casă. Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime provocate de-a lungul anilor de regimul totalitar stalinist”.
Speakerul a menționat că pentru mulți dintre cei deportați, dreptatea nu a fost încă făcută, iar suferința lor trebuie recunoscută și transmisă generațiilor viitoare.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „De ce este important să vorbim despre aceste atrocități ale istoriei, fiindcă noi vorbim de bunicii, părinții, rudele noastre, care au îndurat chinuri, care au murit în chinuri și care mulți dintre ei nu s-au mai întors acasă. Tragedia deportărilor e tragedia poporului nostru. Nu vom uita niciodată. E de datoria noastră să nu mai permitem regimurilor să provoace astfel de crime și să ținem minte că viața omului este mai presus de orice fantezie imperialistă”.
În noaptea de 12 spre 13 iunie, 1941, a început primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei — unul dintre cele mai dureroase episoade din istoria recentă a regiunii. Zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor, urcați cu forța în trenuri de marfă și trimiși în Siberia sau Kazahstan. Printre victime se numărau așa-numiții „dușmani ai poporului”: țărani înstăriți, preoți, intelectuali, funcționari, ofițeri, membri ai administrației locale sau ai partidelor interbelice.
Deportații au fost supuși unor condiții inumane. Familiile au fost separate, cei ridicați au fost trimiși în lagăre de muncă forțată, iar mulți dintre ei nu au supraviețuit frigului, foametei sau epuizării. Această tragedie s-a desfășurat în contextul anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939, prin care România a fost forțată să cedeze teritoriile dintre Prut și Nistru, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.