După un îndelung proces de insolvență, Cristal Flor Fenix SRL, firmă care în 2011 a preluat cea mai mare parte din activele fabricii de sticlă Cristal Flor din Florești, va fi radiată, scrie mold-street.
La finele lunii august, Judecătoria Soroca a aprobat raportul final şi planul de distribuire finală al Cristal Flor Fenix și a decis încetarea proceduii falimentului iniţiată în privinţa întreprinderii.
Radierea Cristal Flor Fenix
Totodată, instanța a decis și radierea Cristal Flor Fenix din Registrul de stat.
„E o procedură legală”, spune Alexei Macovețchi, lichidatorul întreprinderii. Potrivit lui, toate activele au fost vîndute, iar din banii încasați au fost rambursate o parte din datoriile uriașe ale fostei fabrici de sticlă.
De exemplu, statul în persoana Fiscului a încasat aproape 90% din restanțele care figurau ca datorie a Cristal Flor Fenix față de bugetul statului.
În rest, o mare parte din creditori au rămas cu datoriile neplătite. Or, după ce la fabrica de sticlă au bîntuit raiderii, din active au rămas doar ruine.
Trei ani în urmă am descris pe larg cum a fost distrusă fabrica. „Cînd am venit anul trecut (2018 n.r.) în calitate de lichidator m-a apucat groaza. Nimic nu a mai rămas din ceea ce era. Practic, toate cablurile electrice au fost furate de colectorii de metale. Nu a rămas întreg nici-un motor, iar în halele de producție cresc buruiene și copaci”, spunea în vara anului 2019, Alexei Macovețchi.
Conexiuni cu Laundromatul
Cristal Flor Fenix SRL a fost fondată în septembrie 2011 și are oficial un capital social de 152,6 milioane de lei, ea fiind „moștenitoarea” celei mai marți părți din ce a mai rămas din Cristal Flor SA.
Printre asociați se numără multe persoane fizice și companii locale sau străine. Cele mai mari cote sînt deținute de compania britanică Goldbridge Trading Limited (dizolvată încă în 2014) – 42,57% și Moldindconbank – 28%: ambele implicate direct în Laundromatul rusesc, celebra schemă de spălare a peste 20 de miliarde de dolari prin sistemul bancar moldovenesc.
Ele și alte cîteva firme și persoane fizice, inclusiv procurorii și judecătorii ce lucrau pentru raiderul Veaceslav Platon, au contribuit decisiv la distrugerea fabricii.
O cotă de aproape un procent deține și Ministerul Finanțelor, iar aproape 4% – Moldovagaz (care avea de recuperat o datorie de 52 de milioane de lei încă din 2009).