Președintele SUA, Donald Trump, vorbește despre Groenlanda ca despre un activ strategic care ar putea fi cumpărat de Washington, în timp ce Danemarca își afirmă suveranitatea legală asupra insulei. Pentru poporul inuit, care trăiește aici de secole, nimeni nu deține pământul arctic.
Conceptul conform căruia proprietatea este deținută colectiv este central pentru identitatea inuită, spun ei. A supraviețuit la 300 de ani de colonizare și este înscris în lege: oamenii pot deține case, dar nu și terenul de sub ele.
Aproape 90% din populația Groenlandei, de 57.000 de locuitori, sunt inuiți indigeni, care au locuit pe insulă continuu timp de aproximativ 1.000 de ani.
„În înțelegerea inuită, a deține pământul este o întrebare greșită. Întrebarea ar trebui să fie cine este responsabil pentru pământ. Pământul a existat înainte ca noi să fim și va exista după ce vom dispărea. Așadar, modul în care inuiții văd lucrurile este că nu poți deține ceva din care faci parte.”
Groenlanda și oamenii ei au intrat în centrul atenției globale anul trecut, când Trump și-a reluat cererea ca SUA să preia controlul asupra insulei din motive de securitate națională și pentru a accesa resursele sale minerale abundente.
Trump a renunțat între timp la amenințările că SUA ar putea lua insula prin forță și a spus că a obținut acces total și permanent al SUA la Groenlanda într-un acord cu NATO, dar multe detalii rămân neclare.