Ministrul Sănătății, Emil Ceban, ar putea fi audiat de procurorii români. Asta după ce, în calitatea sa de fost rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a semnat diplomele de rezidențiat ale medicilor bănuiți că le-au obținut fraudulos. În reacție, Ceban spune că semnarea actelor e o procedură strict administrativă și că își dorește ca autoritățile să stabilească cine se face vinovat, dacă s-au comis abateri.
Presa română scrie că ministrul ar putea ajunge în fața procurorilor în funcție de modul în care decurge cooperarea judiciară dintre România și Republica Moldova. Emil Ceban are și cetățenie română.
Într-o postare pe Facebook, ministrul a venit cu o reacție, explicând că semnătura rectorului este doar o etapă formală în procesul de eliberare a diplomelor:
„În calitatea mea de rector, am semnat anual mii de diplome, conform unei proceduri administrative standard. Procesul de eliberare a diplomelor este unul digitalizat și riguros reglementat, iar semnătura rectorului este o etapă obligatorie pentru toate actele de studii emise de universitate. Nu am avut niciodată motive să pun la îndoială veridicitatea acestor documente”, a declarant Ceban.
Anterior, Emil Ceban a precizat că falsificarea diplomelor nu este posibilă, deoarece diplomele sunt verificate printr-un sistem informațional riguros.
EMIL CEBAN, ministrul Sănătății: „Nu există așa ceva. În Universitatea de Medicină este un sistem informațional. Fiecare student care se înmatriculează și care finalizează trece în fiecare zi. La prelegeri totul este documentat. Totul este digitalizat. Fiecare examen este digitalizat. Fiecare notă care este pusă, nu poate fi schimbată de nimeni. Se vede la fiecare oră cine a intrat și cine a ieșit din sistem. Cine ce notă a pus și dacă studentul nu este două sau trei zile sistemul se blochează.”
Amintim că autoritățile române au efectuat în dimineața de 5 noiembrie percheziții la București și-n mai multe județe. Mai mulți medici ar fi prezentat diplome de rezidențiat eliberate la Chișinău, deși nu au urmat cursurile. Pe durata studiilor, aceștia ar fi rămas în România și au lucrat cu normă întreagă. Persoanele vizate urmează a fi audiate.