Aceasta o cunoștea pe victimă (născută în 1938) din perioada în care tatăl dânsei avea o relație de concubinaj cu proprietara apartamentului. Unicul potențial moștenitor legal al apartamentului era nepotul victimei, care însă în acea perioadă-și ispășea pedeapsa cu închisoarea pentru o infracțiune comisă.
Cu ceva timp înainte de decesul proprietarei în primăvara lui 2021, femeia cu rol de organizator care periodic o vizita, a intrat în posesia actelor de identitate ale acesteia și le-a tăinuit. Astfel, proprietara a fost în imposibilitate să demareze procedurile de perfectare a testamentului de moștenitor pentru nepot.
În schimb, la două luni de la decesul proprietarei, femeia cu rol de organizator al acestei escrocherii i-a convins pe ceilalți trei învinuiți să accepte calitatea de martori ai scrierii testamentului din numele proprietarei, cu o dată anterioară decesului ei, dar cu semnătura imitată a acesteia. Testamentul, deci a fost scris în beneficiul principalei învinuite și a fost prezentat la notar, unde în baza declarațiilor false ale martorilor indicați în act, principala învinuită a devenit proprietară a apartamentului, prin înșelăciune.
Acum, asupra apartamentului și conturilor bancare ale învinuitei este aplicat sechestru, la solicitarea procurorilor PCCOCS. Anterior, învinuita cu rol de organizator a fost plasată în arest la domiciliu (fără ca demersul procurorilor de aplicare a arestului preventiv să fie satisfăcut) – măsură care a rămas în vigoare până în prezent.
Potrivit legii, escrocheria comisă în aceste împrejurări se pedepsește cu închisoare de la 7 la 10 ani, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, învinuiții se prevalează de prezumția nevinovăției, ca drept procedural garantat prin lege.