Croații au reacționat cu emoții amestecate după ce președintele Zoran Milanovic, susținut de opoziție, un critic al Uniunii Europene și al NATO, a câștigat duminică cu o majoritate covârșitoare realegerea pentru un nou mandat de cinci ani.
Milanovic a obținut 1,1 milioane de voturi într-o națiune cu aproximativ 3,5 milioane de alegători, de aproape patru ori mai mult decât cele 380 000 obținute de contracandidatul conservator Dragan Primorac, care a fost susținut de partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată sau HDZ.
„Cred că cineva a sintetizat bine – se pare că am votat împotriva [partidului de guvernământ] HDZ, mai degrabă decât în favoarea lui Milanovic. În orice caz, acesta este un rezultat bun, îmi place. Cred că el (Milanovic) este suficient de nebun să i se opună (prim-ministrului Plenkovic) și să realizeze cu adevărat ceva.”
„Pare clar că, pe măsură ce campania a continuat, Milanovic a câștigat din ce în ce mai mulți votanți în fiecare zi, în timp ce HDZ pierdea și devenea din ce în ce mai puțin convingător. Rezultatul lui Milanovic este cel mai bun rezultat al oricărui candidat la președinție din istoria democrației croate, din 1991 până în prezent. Nici măcar Franjo Tudjman, în timpul războiului, nu a obținut atât de multe voturi.”
„Nu cred că Milanovic își va schimba politica externă (în al doilea mandat). Până acum, a fost în mare parte deconectat de alți politicieni din UE și din lume. Dar ar putea deveni un pic mai agresiv în a insista asupra lucrurilor care se află sub autoritatea sa, conform constituției.”
În timpul mandatului său anterior de cinci ani, Milanović l-a acuzat în mod regulat pe Plenkovic și partidul său conservator Uniunea Democrată Croată de corupție sistemică, în timp ce Plenkovic l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” și o amenințare la adresa statutului internațional al Croației.
Deși președinția este în mare parte ceremonială în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și acționează ca comandant militar suprem. Milanovic a negat că ar fi pro-rus, dar anul trecut a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la misiunea NATO din Germania, denumită Asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina.
De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina. Plenkovic și guvernul său spun că nu există o astfel de propunere.