Partidul de guvernământ pro-european al Moldovei a obținut o victorie categorică în fața rivalului pro-rus într-un scrutin parlamentar decisiv, potrivit rezultatelor publicate — un succes major pentru aspirațiile țării de a adera la Uniunea Europeană și de a se desprinde de influența Moscovei, scriu cei de la Reuters.
Performanța surprinzător de puternică obținută duminică de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Igor Grosu, în fața Blocului Patrioților, a fost o ușurare atât pentru guvern, cât și pentru partenerii săi europeni, care au acuzat Moscova că a încercat să influențeze alegerile.
Cu aproape toate voturile numărate, PAS a obținut 50,2%, față de 24,2% pentru Blocul Patrioților, care a încercat să orienteze Moldova — o mică fostă republică sovietică situată între Ucraina și România, membră a UE — mai aproape de Rusia.
Unele sondaje realizate înainte de alegeri indicau o cursă strânsă între PAS și Blocul Patrioților, niciunul nefiind creditat cu șanse de a obține o majoritate. Numărătoarea finală, anunțată de Comisia Electorală a Moldovei, permite guvernului să continue eforturile pentru atingerea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană până în 2030. „Poporul Moldovei a vorbit, iar mesajul lor este clar și răsunător”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, într-o postare pe platforma X.
„Au ales democrația, reformele și un viitor european, în fața presiunilor și amestecului Rusiei”, a adăugat el.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei au transmis într-o declarație comună felicitări Moldovei pentru desfășurarea pașnică a alegerilor, în ciuda unui amestec fără precedent din partea Rusiei, inclusiv prin scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare.
Rusia a negat că ar fi intervenit în alegerile din Moldova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, rezultatul alegerilor de duminică, afirmând că Moscova a eșuat în tentativa de a „destabiliza” Moldova. Guvernul Maiei Sandu a acuzat Rusia că a încercat să influențeze votul prin dezinformare masivă și cumpărare de voturi.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a declarat că infrastructura electorală și site-urile guvernamentale au fost vizate de atacuri cibernetice, iar autoritățile au primit alerte false cu bombă la secții de votare din Moldova și din străinătate.
Pe de altă parte, Rusia a acuzat tabăra pro-UE din Moldova că ar fi încercat să manipuleze rezultatul alegerilor.
Leonid Sluțki, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale din Duma de Stat a Rusiei, a declarat pe Telegram că au existat „încălcări ale drepturilor și libertăților electorale, epurări pe scară largă ale spațiului politic și falsificări flagrante”. „Regimul Sandu conduce Moldova pe același drum pe care a mers Ucraina”, a scris acesta. Moldova — cu o populație de 2,4 milioane de oameni, afectată de războiul din Ucraina vecină, presupusa interferență rusă și crize energetice — a oscilat de mult timp între influența Rusiei și cea a Europei.
Blocul Patrioților și alte grupuri din opoziție au încercat să exploateze nemulțumirea alegătorilor legată de dificultățile economice și ritmul lent al reformelor — nemulțumiri agravate, potrivit autorităților, de o campanie larg răspândită de dezinformare.
Inflația rămâne persistent de ridicată, în jur de 7%, iar moldovenii se confruntă și cu costuri tot mai mari pentru energia importată.