Victimele protestelor violente din 7 aprilie, 2009, au fost comemorate în plenul Parlamentului. Deputații au păstrat, în debutul ședinței Parlamentului, un moment de reculegere în memoria celor care au avut de suferit în urma evenimentelor de acum 17 ani.
Ziua de 7 aprilie rămâne un simbol al curajului și al luptei pentru libertate, precum și o rană deschisă, în condițiile în care nu toate răspunsurile au fost oferite până în prezent, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „La 7 aprilie s-au împlinit 17 ani de când mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale și au avut curajul să spună NU fricii și DA libertății. Acei tineri au ieșit să-și apere un lucru firesc – dreptul de a trăi într-o țară liberă, în care votul contează, iar statul își respectă cetățenii. După 17 ani, încă nu avem toate răspunsurile, iar dreptatea nu a fost făcută până la capăt. Dar anume ziua de 7 aprilie a dat semnalul schimbării. Drumul nou nu a fost ușor și încă nu este încheiat, dar fiecare pas înainte contează. De aceea, memoria acestei zile trebuie să ne unească, pentru că viitorul acestei țări depinde de alegerile pe care le facem în fiecare zi”.
La finalul intervenției, șeful Legislativului a invitat deputații să păstreze un moment de reculegere în memoria victimelor.
Totuși, nu toți deputații au acceptat să răspundă la apelul spicherului.
Mai mulți deputați din opoziție au preferat să stea așezați pe scaune în timpul minutului de reculegere. Printre aceștia s-au numărat comuniștii Vladimir Voronin și Constantin Starîș, socialistul Igor Dodon, deputatul independent Vasile Tarlev sau deputatul fracțiunii „Alternativa”, Mark Tkaciuk, care se aflau în 2009 la guvernare.
Oficial, în urma protestelor din aprilie 2009, au fost înregistrate şi examinate 108 sesizări cu privire la infracțiuni comise de factori de decizie, în special polițiști. În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat din materialele apărute în presă sau din declarații.