În satul Volintiri din raionul Ștefan Vodă au apărut spații publice de compostare. În acest context, pentru localnici a fost organizat un master class gratuit, unde, pas cu pas, cetățenii au învățat cum se compostează corect deșeurile. Evenimentul a avut loc în contextul încheierii proiectului “Creșterea rezilienței comunității satului Volintiri în fața schimbărilor climatice”, transmite Studio-L.
„Se pune, de exemplu, o țeavă care este găurită ca să circule aerul mai bine, fiindcă tot procesul acesta are loc aerob. Adică, aici sunt bacterii care lucrează la aer și ele singure mănâncă ceea ce este. Niște baterii saprofite, așa se numesc ele, care împreună cu fungii, cu râmele, iată așa prelucrează. Nu atât de repede, dar ele sunt miliarde și când au condiții ideale ele lucreză mai repede.”
Alexei Mitu, expert național, a povestit sătenilor toate etapele de realizare și creare a unui compost în gospodărie.
„Cel mai bine se face atunci, când temperatura de afară este de peste 15 grade. Este o temperatură optimă ca să se dezvolte microorganismele în sol și, desigur, să adăugăm, la necesitate, umiditate – apă. În primul rând, trebuie să planificăm în așa fel groapa de compostare ca ea să fie aerisită. Atunci când este puțin puțin aer microorganismele nu pot lucra activ și respectiv procesul de compostare este mai lent sau dacă scade umiditatea în compost, atunci nu au condiții ca ele să se multiplice. Respectiv, iarăși, scade productivitatea compostării.”
Introducerea practicii de compostare a deșeurilor organice la nivel de comunitate nu este una întâmplătoare. Acum câteva luni, autoritățile locale, alături de experții din domeniu, și-au propus să reducă cantitatea de deșeuri generate la groapa de gunoi și să instruiască sătenii să composteze. Au fost organizate mai multe sesiuni de informare, au fost deplasări la groapa de gunoi din localitate, iar unii localnici și-au amenajat acasă spațiii pentru compost.
„Îi foarte important, în primul rând, ca să nu aruncăm deșeurile. Chiar iarba să nu o ducem undeva sau să o ardem mai bine să facem îngrășăminte chiar la ardei, la roșii să punem. La florile de acasă.”
„Într-adevăr este util să facem pentru noi acasă. Ordinea care-i în jurul casei o păstrăm și toate deșeurile le ducem la compost.”
„Înainte La buneii noștri, străbuneii noștri, eu țin minte, bălegarul de la vaci, de la oi, de la capre, de la păsări, găinațul, tot se strângea în grădină, într-un loc aparte. Acolo se lăsa să putrezească doi, trei ani, turnam apă și apoi îl împrăștiam prin grădină.”
„Chiar acasă îl fac. Acasă îl pun. Toate acestea îmi trebuiesc pentru răsad de roșii și îl pun în păhăruțe. Îl pun gata făcut, nu-l cumpăr că acel cumpărat de pus la flori nu era așa de bun cum este acesta. Găinaț de la păsări că acum vacă nu am. Când aveam vacă făceam peregunoi, dar acum dacă vacă nu-i, pun găinaț de la păsări și frunze, tot-tot. Le strâng, pun oleacă de apă și când vă el este gata. Am săpat, o căldare mi-am pus și mi-am hotărât problema.”
Tot în cadrul proiectului “Creșterea rezilientei comunitatii satului Volintiri în fata schimbărilor climatice” autoritățile locale au reușit să doteze cu un biocazan grădinița din sat.
„50 de procente din grant a fost destinat pentru implementarea acțiunii concrete și ei și-au propus să instaleze un biocazan care a fost deja instalat la grădiniță și a fost dat în funcțiune. Acum noi vedem darea în exploatare a acestui mini compostor pentru comunitate. De asemenea, a fost intalat și un depozit de apă pluvială care va fi utilizat în perioada aridă pentru irigarea sau pentru umezirea compostului.”
În aceeași zi, copiii din sat au fost îndemnați să deseneze pe torbițe ecologice și să se implice în tot felul de jocuri interactive în scopul educării privind protecția mediului.