Sărbătoare în satul Mihăileni din raionul Rîșcani. Meșterii populari s-au adunat la Festivalul Covorului. Oamenii spun că astfel de evenimente sunt binevenite, deoarece promovează tradițiile și obiceiurile neamului nostru, transmite TV Nord.
„Foarte bogați suntem, iar bogăția este asta. – Trebuie s-o păstrăm. – S-o păstrăm și s-o transmitem la nepoți și la strănepoți, ca să cunoască cultura noastră.”
„Am venit în vestimentația respectivă din respect față de portul nostru național, vrem să fin de rând cu lumea.”
„Ținem foarte mult la tradiții, la obiceiurile noastre naționale, pentru că, cât vom păstra tradiția, obiceiurile noastre, atât vom fi vii ca neam.”
La eveniment participă peste 70 de meșteri populari din țară și de peste hotare.
PARASCOVIA SPÎNU, s. Baraboi, raionul Dondușeni: „Am 68 de ani și până în ziua de azi mă ocup cu covoarele. Am apucat tradiția de la părinți, de la mama mea și mi-a plăcut și până în ziua de azi țes. Lemnele sunt ale mele, acestea două le-am țesut vara aceasta, acela mic tot. Trebuie numaidecât să organizăm festivaluri pentru că tineretul din ziua de azi nu știu, noi am apucat de mici copii, mamele noastre au țesut.”
VERONICA COJOCARI, s. Baraboi, raionul Dondușeni: „Avem covorul păunița, e țesut cu 40 de ani în urmă, când mai țeseam câte trei covoare pe iarnă. După sărbătorile de iarnă, Crăciunul, se începea țesutul, lucrul și munceam până la Paști.”
PARASCOVIA PASAT, s. Ustia, raionul Glodeni: „Astăzi sunt venită cu un set de covoare tradiționale, dar ceva mai deosebit de celelalte, sunt o meșteriță care țese în lână nevopsită, așa cum este de pe oi. De fiecare dată schimb ornamentul, tot în stil tradițional, dar le mai modernizez ca să ne putem să ne folosim, să se folosească lume de ele. Aici avem crucea, dacă o vedem la mijloc și steluța cu 8 colțuri, care simbolizează icoana Maicii Domnului și steaua de pe cer, Luceafărul.”
În 2017 covorul basarabean a fost inclus în Patrimoniul UNESCO.
VALERIAN CECAN, primarul s. Mihăileni: „Pentru noi, anul acesta este nou portul costumelor de la sud, găgăuzii, portul de la bulgari, avem portul ucrainenilor, portul românilor din trei județe și ai noștri moldovenii. În plus, este zona alimentară, unde pot să se alimenteze, să stea la un pahar de vorbă. Urmează un concert din partea folclorului nostru.”
Evenimentul a culminat cu un concert, organizat în parcul din localitate.