Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că diversificarea producției de energie la nivel global ar putea dura câțiva ani, motiv pentru care riscul stagflației sau al unei perioade cu inflație ridicată și cu o creștere redusă s-ar putea prelungi.
David Malpass a afirmat, într-un discurs rostit la Universitatea Stanford, că o recesiune în Europa pare tot mai probabilă, în condițiile în care economia Chinei încetinește semnificativ, iar cea a Statelor Unite s-a contractat în primele șase luni din 2022, transmite agenția Reuters, citată de Euronews România.
Șeful Băncii Mondiale a atras atenția că aceste evoluții vor avea consecințe grave asupra țărilor în curs de dezvoltare, amintind despre „înrăutăţirea” dificultăţilor cu care se confruntă dezvoltarea economiei.
În opinia sa, actuala „furtună perfectă”, majorarea dobânzilor, inflaţia ridicată şi încetinirea creşterii, ar putea fi oprită printr-o nouă abordare micro şi macroeconomică, inclusiv cheltuieli mai bine ţintite şi eforturi clare de majorare a rezervelor.
David Malpass a subliniat că viitorul raport al Băncii Mondiale intitulat „Sărăcia şi împărţirea prosperităţii” va scoate la iveală faptul că progresele realizate zeci de ani pentru reducerea sărăciei au încetinit până în 2015, chiar înainte de pandemie. Drept urmare, 70 de milioane de persoane se confruntă cu sărăcia extremă.
Raportul Băncii Mondiale va fi publicat săptămâna viitoare. Documentul va arăta că venitul mediu global a scăzut cu 4%, primul declin de când s-a început publicarea datelor, în 1990.
„Lumea în curs de dezvoltare se confruntă cu perspective extrem de dificile pe termen scurt, din cauza preţurilor ridicate la energie şi îngrăşăminte, a majorării dobânzilor şi a creşterii randamentelor obligaţiunilor, a deprecierii monedelor şi a ieşirilor de capital. Un pericol urgent cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare este ca încetinirea semnificativă a creşterii economiei mondiale să se adâncească într-o recesiune globală”, a avertizat Malpass.
Președintele Băncii Mondiale a cerut statelor să găsească metode pentru a reduce inflația prin creșterea eficienței fiscale, prin direcționarea cheltuielilor către persoanele vulnerabile. De asemenea, a susținut că sunt necesare urgent mai multe fonduri pentru educaţie, sănătate şi adaptarea la schimbările climatice, alături de măsuri pentru reducerea nivelul ridicat al datoriilor care afectează multe ţările în curs de dezvoltare.