Un critic de extremă dreaptă al NATO și un lider al partidului de opoziție de centru-dreapta din România se vor confrunta probabil în turul doi al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie, conform rezultatelor, într-un rezultat neașteptat care amenință poziția pro-Ucraina a României.
Cu 99,9% din voturi numărate, Călin Georgescu, 62 de ani, a obținut 22,9%, în timp ce contracandidata de centru-dreapta Elena Lasconi a fost a doua, cu peste 19%.
Lasconi l-a devansat pe premierul de stânga Marcel Ciolacu, care era clar favorit să câștige primul tur, propulsat de sprijinul puternic al alegătorilor români din străinătate.
Președintele României are un rol semiexecutiv care îi permite să controleze cheltuielile pentru apărare – probabil o problemă dificilă, în condițiile în care Bucureștiul se află sub presiune pentru a menține obiectivele de cheltuieli ale NATO în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA, încercând în același timp să reducă un deficit fiscal ridicat.
Unele sondaje de opinie îl dădeau pe Georgescu cu aproximativ 5% din voturi în perioada premergătoare alegerilor, după ce abia intra în sondajele anterioare. Campania electorală s-a axat în mare parte pe creșterea vertiginoasă a costului vieții, România având cea mai mare proporție de persoane amenințate de sărăcie din UE.
Ciolacu i-a curtat pe alegători cu promisiunea unor cheltuieli generoase și fără creșteri de taxe, în pofida faptului că România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 8% din perspectivele economice, oferind în același timp un sentiment de siguranță prin stabilitatea politicii în contextul războiului de alături.
Fost membru proeminent al partidului de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, Georgescu a numit scutul balistic de apărare antirachetă al NATO din orașul românesc Deveselu o „rușine a diplomației”.
El a declarat că Alianța Nord-Atlantică nu va proteja niciunul dintre membrii săi în cazul în care aceștia ar fi atacați de Rusia. Lasconi, fostă jurnalistă, s-a alăturat Uniunii Salvați România în 2018 și a devenit șeful partidului în acest an. Primar de două mandate, ea crede în creșterea cheltuielilor pentru apărare și în ajutorarea Ucrainei.