Ce poate face Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva șefului statului rus? Condamnarea pentru „crime de război” pare complicată, dar nu imposibilă.
Numărul tot mai mare de victime civile în Ucraina determină acuzații că Moscova a comis crime de război bombardând necruțător ținte non-militare în orașe și folosind arme care cresc riscul de deces și rănire a necombatanților.
În căutarea probelor, guvernul ucrainean a deschis un nou front în conflict, trimițând echipe vizuale pe locurile bombardate pentru a construi un dosar împotriva Rusiei în fața Curții Penale Internaționale de la Haga.
Conform dreptului internațional, crimele de război includ țintirea civililor, precum și atacurile care provoacă victime civile disproporționate față de obiectivul militar. Acestea includ atacurile asupra spitalelor, clinicilor, școlilor, monumentelor istorice și altor situri civile esențiale, precum și atacurile sau bombardarea orașelor, satelor sau locuințelor care sunt neapărate și care nu sunt obiective militare.
Cu toate acestea, multe acte oribile de violență care au ca rezultat moartea necombatanților nu ar îndeplini aceste criterii. Și în cele mai multe cazuri, este foarte dificil să dovedești că uciderea civililor constituie o crimă de război.
Pentru a putea pune sub acuzare pe cineva, procurorul CPI trebuie să dovedească că presupusele crime sunt infracțiuni de atrocitate: genocid, crime împotriva umanității sau crime de război. Procurorul determină gravitatea examinând amploarea, natura, maniera și impactul infracțiunilor presupuse.
Curtea Penală Internațională judecă persoanele fizice. Nu judecă statele. De exemplu, în conflictul actual, Rusia nu ar fi acuzată, ci Vladimir Putin ar putea fi.