Mii de migranți din Orientul Mijlociu s-au adunat la granița Belarusului cu Polonia, sperând să ajungă în Europa de Vest. Mulți dintre ei și-au înființat acolo tabere temporare. Forțele de securitate poloneze îi prind pe cei care încearcă să se infiltreze în Polonia.
Uniunea Europeană l-a acuzat pe președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, că organizează fluxuri de migranți pentru a facilita trecerea ilegală a frontierei, ca represalii pentru sancțiunile UE. Lukașenko neagă acuzațiile.
După alegerile prezidențiale din august, 2020, zeci de mii de bieloruși au participat la proteste în masă, cerând recunoașterea votului, în urma cărora Lukașenka a fost reales pentru un al șaselea mandat, invalid. Opoziţia şi Occidentul nu au recunoscut rezultatele alegerilor, considerându-le trucate.
Autoritățile din Belarus au suprimat dur protestele. Peste 35 de mii de persoane au fost arestate, mii au fost bătute de organele de drept. Majoritatea liderilor opoziției au ajuns la închisoare sau au fost forțați să emigreze.
Uniunea Europeană și Statele Unite au reacționat la acțiunile autorităților din Belarus prin impunerea de sancțiuni împotriva guvernului Lukașenko.
Aceste restricții au fost înăsprite după incidentul Ryanair din mai, când Belarus a redirecționat către Minsk un zbor din Grecia către Lituania care survola teritoriul său. Imediat după aterizare, autoritățile l-au arestat pe jurnalistul de opoziție Roman Protasevici, care se afla la bord.
UE a numit incidentul „piraterie aeriană”, a interzis transportatorilor belarusi să zboare în spațiul său aerian și a redus importurile principalelor mărfuri ale țării, inclusiv produse petroliere și potasiu, o substanță folosită pentru îngrășăminte.
Lukașenko a răspuns spunând că nu va mai respecta acordul de reducere a migrației ilegale, adăugând că sancțiunile UE privează guvernul său de fondurile necesare pentru a reduce fluxurile de migranți. Avioane cu migranți din Irak, Siria și alte țări au început să sosească în Belarus în vară. Fluxurile de sosiri au început să fie direcționate către granițele cu Polonia, Lituania și Letonia.
Un membru al opoziției din Belarus, Pavel Latushko, a acuzat agențiile de turism controlate de stat că organizează „tururi” la granița cu Europa și sprijină obținerea vizelor.
UE l-a acuzat pe Lukașenko că folosește migranții ca pioni într-o „agresiune hibridă” împotriva a 27 de țări din bloc, ca răspuns la sancțiuni. Lukașenko neagă că a încurajat fluxul de migranți și spune că UE încalcă drepturile migranților, refuzându-le trecerea în siguranță.
Lituania a declarat stare de urgență în vară pentru a face față afluxului de migranți și pentru a-și fortifica granița cu Belarus. Autoritățile au amenajat locuri de tabără pentru a găzdui numărul tot mai mare de migranți.
În lunile precedente, grupuri mici de solicitanți de azil au încercat să se strecoare noaptea în Lituania, Polonia și Letonia, folosind potecile forestiere departe de așezări. În noiembrie, grupuri mult mai mari s-au adunat deschis la granița cu Polonia. Unii oameni au încercat să spargă gardul de sârmă ghimpată de la granița cu Polonia folosind lopeți și tăietori de sârmă.
Autoritățile de la Varșovia au estimat numărul migranților la graniță la patru mii. Polonia a trimis 15.000 de soldați, unități speciale de poliție și alte forțe pentru a întări poliția de frontieră. Autoritățile poloneze spun că opresc zilnic sute de treceri ilegale a frontierei. Până acum, ONG-urile au confirmat opt decese la granița belarusă-polonă din motive legate de frig.
Oficialii UE sunt așteptați să discute despre o nouă rundă de sancțiuni împotriva Belarusului, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat pentru prima dată că blocul va lua în considerare finanțarea „infrastructurii fizice”, precum bariere sau garduri la graniță.
Analiştii spun că politica dură a lui Lukashenko va afecta negativ situaţia din Belarus. „Astfel de tactici brutale vor face Belarusul toxic și vor amâna perspectiva negocierilor cu UE”, a spus Artem Shraibman, un politolog din Belarus care a fost forțat să părăsească țara sub presiunea autorităților. „Politicienii europeni nu vor negocia sub presiune”.
Pavel Usov, șeful Centrului de Analiză și Prognoză Politică din Polonia, crede, de asemenea, că Lukașenka se înșeală dacă crede că poate forța UE să facă concesii.
„Lukașenko se așteaptă ca UE să cedeze presiunilor și să ceară Poloniei să permită migranților să intre în Germania”, a spus Usov. „Dar UE înțelege că acest lucru îi va permite lui Lukașenko să iasă învingător și să-l împingă să continue astfel de măsuri, crescând numărul de migranți. la zeci de mii.
Rusia oferă sprijin financiar și politic Belarusului. Kremlinul a trimis bombardiere strategice Tu-22M3 în spațiul aerian din Belarus pentru a consolida apărarea aeriană.
Polonia consideră că Rusia este responsabilă pentru organizarea crizei migranților. Kremlinul neagă acuzațiile.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că fluxurile de migranți sunt rezultatul războaielor conduse de SUA din Irak și Afganistan și al revoltelor de Primăvara Arabă susținute de Vest din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. El a cerut UE să ofere Belarusului asistență financiară pentru a face față afluxului de refugiați.