Guvernul a susținut inițiativa legislativă a Maiei Sandu care urmărește scopul de a face funcțional mecanismul de confiscare extinsă a averilor

În prezent, din cauza imperfecțiunii legislației, confiscarea extinsă este nefuncțională. Și asta deoarece legea stabilește că pot fi supuse confiscării extinse bunurile care au o proveniență infracțională, adică au o legătură nemijlocită cu infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată. Altfel spus, pentru a aplica confiscarea extinsă a unui bun, persoana trebuie să fie condamnată, iar bunul respectiv trebuie să constituie obiect al infracțiunii respective, fie corp delict.

Prin proiectul Președintelui se propune o altă abordare. Dacă persoana a fost condamnată pentru o infracțiune săvârșită din interes material și dobândește în mod ilegal bunuri ca sursă generatoare de profit, aceste bunuri pot și trebuie confiscate în folosul statului, fără ca statul să probeze că fiecare bun confiscat provine dintr-o infracțiune care ar fi documentată penal. Este suficient ca persoana să fie condamnată pentru o infracțiune săvârșită din interes material, iar instanța să stabilească inclusiv faptul că există diferență dintre veniturile licite și avere.

În afară de revizuirea și asigurarea funcționalității mecanismului de confiscare extinsă, ceea ce de fapt se urmărește prin inițiativa doamnei Președinte, în contextul hotărârii recente a Curții Constituționale (emisă la rândul său pe baza hotărârii CtEDO în cauza Gogitidze și alții împotriva Georgiei din 2015), Ministerul Justiției va veni în curând cu un pachet prin care vom propune modificarea legislației care să permită și confiscarea non-penală a bunurilor. Or, atât CtEDO, cât și Curtea Constituțională au statuat că măsurile de confiscare sunt proporționale chiar și în lipsa unei condamnări care să stabilească vinovăția persoanelor învinuite.