Aderarea Finlandei la NATO este o amenințare pentru Rusia. Extinderea alianței nu contribuie la securitatea în Eurasia, a spus Dmitri Peskov, consilierul prezidențial al lui Putin.
În Finlanda, președintele Sauli Niinistö și prim-ministrul Sanna Marin au declarat joi că vor aderarea la NATO „fără întârziere”.
Este de așteptat ca țara nordică să-și anunțe decizia finală în „următoarele zile”, potrivit unei declarații comune a președinției finlandeze și a biroului prim-ministrului. O altă sursă apropiată președinției sugerează că această decizie va fi anunțată duminică aceasta la NATO. După zeci de ani departe de alianțele militare, Finlanda se pregătește să se alăture Alianței Atlantice pentru a încerca să-și descurajeze vecinul rus de la atacarea lor, după invadarea Ucrainei.
Dar invazia Ucrainei din 24 februarie a marcat un punct de cotitură drastic, mai ales pentru Finlanda, care împarte o graniță de aproape 1.300 de kilometri cu Rusia. În timp ce sprijinul pentru integrare a oscilat în jur de 20 până la 30% timp de 20 de ani, ultimele sondaje sugerează că peste 70% dintre finlandezi sunt acum în favoarea acesteia.
Cedată de Suedia Rusiei în 1809, Finlanda și-a proclamat independența în timpul revoluției bolșevice din 1917. Invadată de Uniunea Sovietică în 1939, țara a rezistat cu brio în cele trei luni. După reluarea conflictului, în 1941, Finlanda a fost forțată să intre în armistițiu, după trei ani de lupte.