Ţările baltice discută cu aliaţii NATO despre creşterea desfăşurării militare pe teritoriul lor pentru a descuraja Rusia

Ţările baltice discută cu aliaţii NATO despre creşterea desfăşurării militare pe teritoriul lor pentru a descuraja Rusia, a declarat miercuri prim-ministrul Estoniei pentru Reuters, iar şeful NATO a spus că orice atac rusesc asupra Ucrainei va stimula o decizie în acest sens.

Rusia, care şi-a desfăşurat trupe la graniţa cu Ucraina, a cerut încetarea acestor desfăşurari şi încetarea extinderii alianţei militare occidentale.

Moscova şi-a prezentat cererile de garanţii de securitate în Europa celor 30 de aliaţi ai NATO, miercuri, la Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în urma acestor discuţii că desfăşurările militare în ţările membre NATO din est ar fi luate în considerare în mod serios dacă Rusia ar invada Ucraina.

Estonia, Letonia şi Lituania, odată conduse de la Moscova, sunt membre atât ale NATO, cât şi ale Uniunii Europene din 2004 şi au căutat de multă vreme mai multă implicare din partea NATO.

 

”Desigur, discutăm cu aliaţii noştri pentru a le spori prezenţa aici, pentru a acţiona ca un factor de descurajare. Dacă te uiţi pe hartă, statele baltice sunt o peninsulă a NATO şi de aceea avem îngrijorările noastre”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas pentru Reuters, într-un interviu video de la Tallinn, fără a oferi detalii.

Stoltenberg a declarat la Bruxelles: ”Dacă Rusia foloseşte din nou forţa împotriva Ucrainei şi invadează în continuare Ucraina, atunci trebuie să analizăm cu seriozitate necesitatea de a creşte în continuare prezenţa noastră în partea de est a alianţei”.

Un diplomat al NATO, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat pentru Reuters că problema mai multor desfăşurări în Ţările Baltice ar putea fi discutată de miniştrii apărării din NATO atunci când vor avea o întâlnire programată la mijlocul lunii februarie.

Unităţi NATO au fost dislocate în Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014. Acestea au puţin peste 1.000 de militari fiecare.

Kallas a spus că este suplimentarea detaşamentele existente este o posibilitate. Occidentul ar putea avea discuţii constructive cu Moscova, a spus ea, dar ar trebui să informeze Kremlinul că, dacă va escalada situaţia din Ucraina, ar fi un preţ mare de plătit în ceea ce priveşte sancţiunile economice.

Moscova a negat orice intenţie agresivă şi a spus că are dreptul să staţioneze trupe acolo unde doreşte, în interiorul graniţelor sale.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata