VIDEO/ Joe Biden şi-a pierdut firul discursului în timpul unei conferinţe de presă la Hanoi, iar purtătoarea sa de cuvânt l-a întrerupt brusc

Plecat de cinci zile de la Washington, Joe Biden a călătorit în Asia pentru summitul G20 de la New Delhi, apoi s-a dus la Hanoi. În timp ce se afla acolo, a ţinut o conferinţă de presă oarecum dezarticulată, determinând-o pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe să îl întrerupă pe preşedintele SUA în mijlocul discursului, potrivit news.ro.

Joe Biden a început prin a lăsa să se înţeleagă că este obosit după „o călătorie în jurul lumii în cinci zile”.

„Este seară, nu-i aşa?”, a glumit el când s-a aşezat la microfon, după ce a încercat o introducere cu „Bună dimineaţa, Vietnam”.

Preşedintele american, în vârstă de 80 de ani, a continuat cu un discurs.El le-a explicat jurnaliştilor prezenţi ce subiecte au fost discutate cu diverşi reprezentanţi cu care s-a întâlnit în timpul şederii sale. A descris apoi Vietnamul ca fiind o ţară din „lumea a treia”, înainte de se a corecta spunând că este din „Sudul global”, expresie care desemnează ţările emergente.

Apoi s-a pierdut în şirul gândurile sale, iar discursul său, destul de poticnit, a fost foarte repede întrerupt de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, care i-a tăiat microfonul lui Joe Biden şi a strigat „Mulţumesc, aici se încheie această conferinţă de presă”, în timp ce şeful Casei Albe încă vorbea.

Incidentul i-a adus succesorului lui Donald Trump o nouă salvă de critici, detractorii săi afirmând că este prea bătrân pentru a conduce Statele Unite.

Pe de altă parte, este un episod care vine în continuarea altora similare care i-au avut drept protagonişti pe unii dintre politicienii de frunte ai Washingtonului, în plină dezbatere în societatea americană legată de vârsta liderilor ei.

Vârsta înaintată a preşedintelui Joe Biden ridică semne de întrebare, mai ales în legătură cu oportunitatea de a mai candida pentru un al doilea mandat. În iunie, preşedintele s-a împiedicat de un sac de nisip pe o scenă. Are, de asemenea, un mers destul de nesigur şi este predispus la derapaje verbale. El s-ar putea confrunta în alegerile de anul viitor cu fostul preşedinte Donald Trump, şi el în vârstă de 77 de ani. Sondajele arată că mulţi americani cred că niciunul nu ar trebui să mai candideze, tocmai din cauza vârstei.

În august, liderul republicanilor din Senatul american, Mitch McConnell, în vârstă de 81 de ani, a avut pentru a doua oară în decurs de o lună un moment de cumpănă când, în mijlocul unor declaraţii pe care le făcea, s-a oprit şi a părut pierdut pentru câteva zeci de secunde, rămânând blocat şi cu privirea fixă. În martie, el suferise o comoţie şi a fost internat, după ce a căzut.

Decana de vârstă a aleşilor americani este senatoarea democrată Dianne Feinstein, care are 90 de ani şi recent a fost spitalizată în urma unei căzături la domiciliul ei.

Aceste incidente de sănătate reamintesc o realitate tot mai mult dezbătută: cei mai puternici lideri politici ai Americii sunt mult mai în vârstă decât mulţi omologi din alte democraţii.

Mulţi aleşi din Congres au peste 70 de ani, iar vârsta medie a Senatului este de 65,3 ani, potrivit FiveThirtyEight, fiind cea mai mare medie din toate timpurile, în condiţiile în care vârsta medie este de 38,8 ani în ansamblul Statelor Unite. Cu o medie de 64 de ani, Senatul SUA are a şaptea cea mai mare vârstă medie dintre toate organismele parlamentare, potrivit Uniunii Interparlamentare, depăşind ţările cu populaţii mult mai în vârstă, inclusiv Japonia, Italia şi Grecia.

Fosta ambasadoare SUA la ONU din perioada Trump, Nikki Haley, în prezent candidată republicană la preşedinţia SUA, a cerut de curând „teste de competenţă mintală” pentru liderii americani în vârstă. „Senatul este cel mai privilegiat azil de bătrâni din ţară”, a declarat pentru Fox News Nikki Haley, care are 51 de ani.

Cu toate acestea, reprezentanta democrată Nancy Pelosi, în vârstă de 83 de ani, singura femeie care a fost preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, a declarat vineri că va candida pentru un nou mandat în Congres în 2024, anunţându-şi intenţia de a-şi păstra locul, în contextul în care democraţii încearcă să preia controlul Camerei la alegerile de anul viitor.